Consecinţele crizei asupra psihicului sunt din cele mai diverse, iar, la final, au de câştigat astrologii şi hackerii. Cu toate că problemele financiare îi duc pe mulţi cu gândul la depresia investitorilor americani din timpul Marii Crize, izbucnită în 1929, numărul sinuciderilor scade în vremuri de restrişte, notează LiveScience.com. „Studiile, derulate de sociologul Steven Stack şi colegi de-ai săi, au înregistrat o diminuare a sinuciderilor şi a altor evenimente violente în perioadele afectate de războaie şi crize economice“, se afirmă în cartea „The Copycat Effect“, scrisă de expertul în sinucideri Loren Coleman. Cu toate acestea, spaimele financiare lasă urme, spun specialiştii: până şi frica de terorism a americanilor începe să fie mutată în plan secund de prăbuşirea economiei, care începe să se întrevadă la orizont. Într-un sondaj la care au luat parte cercetători de la Universitatea Oregon, 29,81% dintre cei intervievaţi au declarat că criza financiară reprezintă o ameninţare mai mare decât terorismul la adresa calităţii vieţii lor. Superstiţiile reprezintă de multe ori un refugiu pentru cei care trec prin perioade dificile, deoarece le conferă iluzia controlului asupra propriilor vieţi. Astfel, astrologii şi spiritiştii capătă o mare trecere în rândul oamenilor, atunci când economia intră pe pantă descendentă. De credulitatea care pune stăpânire pe cei confruntaţi cu perspectiva sărăciei nu profită doar cei cu veleităţi paranormale, ci şi piraţii digitali. Haosul instaurat în lumea financiară face ca şansele de succes ale tentativelor de phishing (în care tâlharii virtuali îi păcălesc pe clienţii băncilor să le dezvăluie date confidenţiale, pentru a căpăta acces la conturile lor) să crească, informează BBC Online. Potrivit experţilor în securitatea online, deoarece în această perioadă multe instituţii financiare sunt vândute şi cumpărate, impostorii pozează în noi proprietari sau în agenţii guvernamentale de supraveghere financiară, în mailurile înşelătoare pe care le trimit.
Chiar dacă problemele financiare grave nu duc la sinucideri, stresul pe care îl generează are de multe ori consecinţe dăunătoare, cum ar fi afecţiunile cardiace. De asemenea, grijile îi determină pe mulţi să îmbrăţişeze deprinderi nesănătoase, precum fumatul. Listele de priorităţi ale persoanelor care se simt ameninţate de facturile ce le vin acasă se schimbă, iar dietele sănătoase şi antrenamentele la sălile de sport au mari şanse să fie date uitării. De altfel, alimentele din categoria fast food sunt mai ieftine decât cele naturale, astfel că subţierea portofelelor va duce la îngroşarea taliilor.
Mai puţini băieţi
Stresul poate fi şi fatal în cazul fetuşilor de sex masculin. Studiile au arătat că, în perioade nefaste, scade numărul de băieţi născuţi. O teorie explică fenomenul prin faptul că fetuşii de sex masculin sunt mai firavi decât cei de sex opus. Astfel, corpul unei femei preferă uneori să elimine un fetus cu şanse mici de a supravieţui ulterior decât să îşi irosească resurse preţioase pentru a-l purta până la capăt.
